people versus people

Faceți căutări pe acest blog

Missy Higgins - Unbroken

pe aprilie 01, 2010

Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

music fo' ma ppl

Solicitați un link
Facebook
X
Pinterest
E-mail
Alte aplicații

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare

A Temporary Matter (from Jhumpa Lahiri's Interpreter Of Maladies)

[my note: I like the copyright thingy] "The notice informed them that it was a temporary matter: for five days their electricity would be cut off for one hour, beginning at eight P.M. A line had gone down in the last snowstorm, and the repairmen were going to take advantage of the milder evenings to set it right. The work would affect only the houses on the quiet tree-lined street, within walking distance of a row of brick-faced stores and a trolley stop, where Shoba and Shukumar had lived for three years. "It's good of them to warn us," Shoba conceded after reading the notice aloud, more for her own benefit than Shukumar's. She let the strap of her leather satchel, plump with files, slip from her shoulders, and left it in the hallway as she walked into the kitchen. She wore a navy blue poplin raincoat over gray sweatpants and white sneakers, looking, at thirty-three, like the type of woman she'd once claimed she would never resemble. She'd come from the ...

[Iata] Cum e cu putinta sa arunci si sa pleci

- Copilul ala de vindea carti in gara la Ploiesti. De l-ai intrebat ce vrea sa se faca atunci cand va fi mare iar el a raspuns: ,,Un om normal.". - Portiunea de drum pe care o sorb cu mizeria si ciulinii ei de fiecare data cand trec prin ea. Pe-acolo, pe undeva, nu stiu exact unde (si ce trist si scurt ar fi daca as sti), sta cineva drag. O persoana pe care o vizitez cu mintea de fiecare data cand plec sau revin. Un laitmotiv al existentei mele. - Tabara de care imi amintesc din cand in cand, mai ales cand mai plec pe undeva. Mi-ar placea sa am tragerea sa povestesc si aici chestiile extraordinare de care am habar, ordonate cronologic, nelapidar. - Verile pe care, pana nu demult, le uram pentru ca erau calde, lungi si ne tineau departe.

Vârsta aia la care faci încă mişto de propria ta moarte. Oamenii ăia faini de care încă eşti ataşată. Amoţeala aia plăcută din care nu vrei să ieşi nici pentru jobul care-ţi va plăti visele. Si cea pe care n-o vei cunoaşte pentru mult timp de acum încolo. Semn. :)

Un produs Blogger