scurtă urmă de frustrări

Mă uit iar, cu ochi abia redeschişi, spre petele de jos, din stradă. Primesc mesaj ca-i grevă, mă gandesc că nu mai pot ajunge unde-am promis, apoi îmi revin: aburii dimineţii. Zic ,,bine că merge metroul" şi-nchid iar ochii. Bate vânt rece, a ploaie, deşi afara e senin cu şanse mari de soare all day long. Ieri mi s-a ridicat, de către o profă, întrebarea existenţială de ce orăşenii zic, atunci când plouă, că e urât? Poate pentru că n-avem culturi de care sa ne-ngrijorăm sau avem întâlnirea vieţii noastre şi nu vrem să ne strice freza, poate ca trebuie să mergem al serviciu sau la şcoală (denumire generică) şi traficul ş-aşa împuţit începe să ,,miroasă" şi mai rău, a animale plouate, poate că n-avem bani să stam pe undeva cu o apă în faţă cântându-i lui sau ei I love you după combina vreunui bar.
Guguştiucu', alarma mea, dă târcoale. Trează cică sunt, poate că ideea lui e că ar trebui să plec.
It is time
, parcă fâlfâie...
Săracul; el, care nu vrea să zică nimic de genul ăsta. Nimic nu se subînţelege, asta auzeam frecvent prin liceu.
Da, dar imaginea X sugerează cutare şi cutare lucru, prin contrast cu imaginea Y, la care eul liric se referea ca fiind o etc. Se poate extrage sensul de Z, cu valenţe... Desigur, autorul a vrut aici să nush ce.
Sigur că da. Dacă s-ar fi gândit mai mult, sigur ţi-ar/ne-ar/v-ar fi dat dreptate şi chiar ar fi realizat că, de fapt, chiar vrea să spună cutare şi cutare.

Comentarii

  1. Wtf, ce mai conteaza. Daca autorul a murit, putem sa zicem orice. xD Nu trebuie sa ne facem griji decat daca e inca in viata. ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Si daca ne aude sau citeste despre el, sigur n-o mai duce mult dupa. OK, got it :P

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu