Un studiu de Elaine Howard Ecklund
Subiecţii chestionaţi:
- aprox. 1700 de oameni de ştiinţă americani (din domeniile ştiinţelor sociale si naturale) din universităţi de elită
- 275 dintre ei au fost intervievaţi personal de Ecklund
Conform studiului, 64% din ei s-au declarat atei (34%) sau agnostici (30%), în timp ce 27% admit posibilitatea existenţei lui Dumnezeu, 9% neavând nicio îndoială în privinţa existenţei acestuia. În general, cei fără convingeri religioase consideră religia o pierdere de timp, însă numai o mică parte o văd ca pe o ameninţare la adresa ştiinţei.
Alte date:
În ceea ce priveşte populaţia americană, persoanele în vârstă tind să aibă convingeri religioase, în comparaţie cu cele tinere. Conform studiului, în comunitatea ştiinţifică se petrece tocmai invers: cei înclinaţi spre a avea astfel de convingeri sunt cei mai tineri.
Subiecţii religioşi înclină spre a spune că religia nu afectează modul lor propriu-zis de a face ştiinţă ci felul în care se gândesc la implicaţiile etice ale muncii lor.
Un procent de 75 din oamenii de ştiinţă evrei se declară atei, considerându-şi religia o categorie culturală şi etnică.
O problemă interesantă pe care o reliefează studiul este faptul că oamenii de ştiinţă religiosi tind să fie rezervaţi în a-şi exprima convingerile de teama consecinţelor pe care le pot avea la nivel profesional (discriminare din partea colegilor nereligioşi, spre exemplu). Privind cealaltă parte, Ecklund observă că mulţi dintre oamenii de ştiinţă nereligioşi sunt (sau se declară) deschişi către un dialog politicos despre religie.
Concluzia autoarei:
Prima privire:
Cronica din The Washington Post
Subiecţii chestionaţi:
- aprox. 1700 de oameni de ştiinţă americani (din domeniile ştiinţelor sociale si naturale) din universităţi de elită
- 275 dintre ei au fost intervievaţi personal de Ecklund
Conform studiului, 64% din ei s-au declarat atei (34%) sau agnostici (30%), în timp ce 27% admit posibilitatea existenţei lui Dumnezeu, 9% neavând nicio îndoială în privinţa existenţei acestuia. În general, cei fără convingeri religioase consideră religia o pierdere de timp, însă numai o mică parte o văd ca pe o ameninţare la adresa ştiinţei.
Alte date:
În ceea ce priveşte populaţia americană, persoanele în vârstă tind să aibă convingeri religioase, în comparaţie cu cele tinere. Conform studiului, în comunitatea ştiinţifică se petrece tocmai invers: cei înclinaţi spre a avea astfel de convingeri sunt cei mai tineri.
Subiecţii religioşi înclină spre a spune că religia nu afectează modul lor propriu-zis de a face ştiinţă ci felul în care se gândesc la implicaţiile etice ale muncii lor.
Un procent de 75 din oamenii de ştiinţă evrei se declară atei, considerându-şi religia o categorie culturală şi etnică.
O problemă interesantă pe care o reliefează studiul este faptul că oamenii de ştiinţă religiosi tind să fie rezervaţi în a-şi exprima convingerile de teama consecinţelor pe care le pot avea la nivel profesional (discriminare din partea colegilor nereligioşi, spre exemplu). Privind cealaltă parte, Ecklund observă că mulţi dintre oamenii de ştiinţă nereligioşi sunt (sau se declară) deschişi către un dialog politicos despre religie.
Concluzia autoarei:
The bottom line is recognizing and tolerating religious diversity, honestly discussing science's scope and limits, and openly exploring the disputed borders between scientific skepticism and religious faith.
Prima privire:
Cronica din The Washington Post
Comentarii
Trimiteți un comentariu