Marele miting.
Cantitativ...va fi mare, se prea poate.
Vorbeam azi, tinându-ne de mână, plimbându-ne prin parc. În gândul meu stabilisem deja că mă pot numi ,,apatică" în ceea ce priveşte chestiunea ce va fi miercuri.
Am ajuns acasă. Citind un mass şi razand un pic (încet, încet, aşa) m-am ciocnit de partea cu ,,veniţi cu topoate, cuţite [...] ce mai aveti, să dăm jos hoţii!".
Mucha Lucha :)) I said şi am început să caut informaţii despre ce-a fost prin '90.
Un articol fain al Ruxandrei Cesăreanu cu un început care mi-a atras şi mai mult bunavoinţa de a parcurge întreg materialul (,,Cei care astazi au douazeci de ani nu isi mai amintesc nimic de atunci, asa cum nu isi mai amintesc nimic nici de revolutia din decembrie 1989. De aceea, textul care urmeaza se doreste a fi un remember. Dar nu unul romantic, ci unul punctual si, pe cat se poate, exact.").
Sunt fapte. Triste urmări. Circumstanţele de azi sunt altele, bineinteles.
Aş cita câteva fragmente
Cantitativ...va fi mare, se prea poate.
Vorbeam azi, tinându-ne de mână, plimbându-ne prin parc. În gândul meu stabilisem deja că mă pot numi ,,apatică" în ceea ce priveşte chestiunea ce va fi miercuri.
Am ajuns acasă. Citind un mass şi razand un pic (încet, încet, aşa) m-am ciocnit de partea cu ,,veniţi cu topoate, cuţite [...] ce mai aveti, să dăm jos hoţii!".
Mucha Lucha :)) I said şi am început să caut informaţii despre ce-a fost prin '90.
Un articol fain al Ruxandrei Cesăreanu cu un început care mi-a atras şi mai mult bunavoinţa de a parcurge întreg materialul (,,Cei care astazi au douazeci de ani nu isi mai amintesc nimic de atunci, asa cum nu isi mai amintesc nimic nici de revolutia din decembrie 1989. De aceea, textul care urmeaza se doreste a fi un remember. Dar nu unul romantic, ci unul punctual si, pe cat se poate, exact.").
Sunt fapte. Triste urmări. Circumstanţele de azi sunt altele, bineinteles.
Aş cita câteva fragmente
Este tot mai evident ca Piata Universitatii functioneaza ca un parlament spontan al minoritatii politice din Romania sau ca o “sezatoare” civica. Ironia este o alta caracteristica a manifestatiei din Piata Universitatii.
Este observata ideea de spectacol cu procesiuni (amintind altarele improvizate, cu lumanari, unde erau pomeniti mortii din decembrie 1989), sesizandu-se o anumita forma de sacralitate practicata in “Golania”, ca spatiu aproape religios, distinct de restul Romaniei si de restul capitalei.
Fratricidul care avea sa se petreaca in 13-15 iunie 1990 este intuit de Romania libera si revista 22 care dezbat, la un moment dat, schisma intre diferite categorii sociale (muncitori si intelighentie), dar si schisma intre generatiile de parinti conservatori si elevi/studenti produsa de fenomenul Piata Universitatii.
Dupa alegerile din 20 mai, elevi de la cateva licee bucurestene au marsaluit pe strazile capitalei, purtand pancarte pe care scria: “Parinti, ne-ati vandut comunismului!”, alegerile fiind considerate a fi o frauda morala si o tradare a revolutiei din decembrie 1989 si a celor care au murit atunci.
In 24 aprilie, Politia incearca prima evacuare a protestatarilor, aplicand lovituri cu bastoanele de cauciuc. Sunt vanati, in mod aparte, “barbosii”, considerati, in mod vizibil, a fi impotriva Puterii (iata o tipica ramasita comunista de mentalitate). Inainte de alegerile din 20 mai, in Piata Universitatii erup tot soiul de provocari, chiar oferte virtuale cu armament. Prin aceste provocari se urmarea crearea unei motivatii pentru a se interveni in forta in contra “Golaniei”.
Comentarii
Trimiteți un comentariu