Biblia de la Bucureşti (1688)





Din ciclul ,,ce-am mai cărat, ce-am mai pozat".

Sinceră să fiu, m-am trezit cu respect pentru cartea asta. Să fie oare pentru că are mai bine de 300 de ani?

Pentru că este prima traducere integrală a Bibliei în română (ce-i drept, cu caractere chirilice pentru că slavona era încă limba oficială de cult)?

Poate pentru că a reprezentat o componentă extrem de importantă în ceea ce putem numi ,,propăvăduirea creştinismului" (iar amploarea şi urmările lui nu ne pot trece pe lângă ureche, chiar -sau mai ales- dacă suntem atei)?


Dacă, prin absurd, s-ar fi putut traduce vreun Cărtă slavon, vreun Eminescu slavon în perioada aia aş fi fost încântată de-a dreptul. Dar, avînd în vedere că textele laice erau extreeeem de puţine...we could at least thank for this one şi-asta e.

Răceala unor colegi m-a surprins niţel. Unii nu pot disocia credinţa (ori absenţa ei) de curiozitatea istorică, literară aşa cum există încă oameni care închid Lolita cum dau de prima aluzie sexuală.

Comentarii

  1. Nice one, babe. Se incadreaza in "carti pe care le-as fura daca as avea tupeul". ;) Dar trebuie sa recunosc ca e periculos, probabil, sa furi carti de cult. Mai stii ce fulger apare din senin? Ce cutremur te zguduie? :P Dar totusi... Macar sa pacatuim cu gandul ne permitem, nu? ;)

    Maria

    RăspundețiȘtergere
  2. Ne.
    Am o bucatica din ea in ghiozdan. Se pune? :)) Inca astept fulgerele (desi parca vad ca am deja parte de ele, sub alta forma). Oh, well...
    Sa stii ca poti veni s-o furam. :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu